Comentariul săptămânii 06.05-12.05.2009

Radio LaudaFm


30 aprilie 2009. O zi obişnuită, pentru unii. Pentru alţii însă, a fost o zi tristă în care şi-au îngropat lăudătorii. Iar în lipsa lor, a lăudătorilor, s-au lăudat singuri.
Am ascultat în acea zi la Radio Expressfm, un cor de lăudători ad-hoc, format din chiar angajaţii radioului. Şi fiindcă radioul este locul unde a fi ,,în aer” este o mândrie, fiecare dintre redactorii respectivi a încercat să ne convingă de asta. Că sunt mândri să fie ,,în aer” tot timpul. Ne-au mai spus ce buni, ce sensibili, ce profesionişti sunt şi ce mare caracter au ei. Şi sunt atât de buni, încât ai crede că se irosesc zadarnic în acest post de radio. Doar că nu strigau: ,,Doamne ce bun sunt! Şi nu mă vede nimeni!”. Aşa o fi, că prea se lăudau cu foc! Chiar m-am întrebat cum aceşti oameni cu atât de multe calităţi şi fără vreun defect au putut fi strânşi laolaltă într-un singur loc? Este adevărat că prezenţa unui post de radio în oraş nu e puţin lucru. E adevărat şi faptul că un radio înseamnă muncă multă. Munca aceasta poate fi făcută din pasiune, din plăcere sau din profesionalism. Dacă primele două ar putea scuza o anume rigoare, unele derapaje ale calităţii, profesionalismul nu lasă loc de interpretări. Şi atunci, consider o eroare faptul de a te numi tu însuţi un profesionist în domeniu pentru că, în majoritatea cazurilor, ştim cu toţii că autoaprecierea este subiectivă. Fiindcă pentru unii lucrători din acest radio, această activitate poate fi un ,,part-time job”sau cel mult un hobby, consider cel mult exagerată eticheta de ,,profesionist”. Această etichetă nu poate fi pusă decât de cei cărora te adresezi, publicului ascultător, oglinda oricărui lucrător din mass-media. Acesta este singurul care poate da calificative, în măsura în care chiar se ţine cont de părerea lui. Adică dacă acel post de radio are ca principală politică acel feed-back din partea ascultătorilor. Dar, din câte ştiu, Express-ul nu are activităţi în sensul ăsta. N-am auzit să fie vreo emisiune care să pună accent pe preferinţele ascultătorilor, să-i stimuleze şi să-i atragă într-un astfel de studiu de piaţă. Poate că fiind prea ocupaţi cu autosugestionarea, vocile de la radio au pierdut din vedere acest aspect ,,mărunt” al funcţionării unui radio cu adevărat profesionist. Nici pe blogul radioului nu e pea mare aglomeraţie. De fapt există un singur ,,post” care atestă interesul real ascultătorilor. Să fie asta o consecinţă a lipsei concurenţei pe plan local? Sau se merge pe principiul tipic românesc: Merge şi-aşa?”.
Şi totuşi, dacă eu mă înşel, iar acei oameni sunt cu adevărat nişte profesionişti aşa cum se pretind, atunci nu mă îndoiesc că vor şti să aprecieze chiar şi acest gen de critică măcar la fel cum şi-au apreciat propriile calităţi personale. Adică profesionist…


Viorel Dodan
01.05.2009