miercuri, 12 mai 2010

Comentariul săptămânii 12.08-18.08.2009

A mai dispărut încă un simbol industrial al oraşului nostru: ,,Confecţia”. După ce că ,,Ţigaretele” s-au stins, ,,Frânele” abia mai ţin, iar ,,Armata”s-a retras cu torţe din oraş, a venit şi rândul repectivei fabrici. Se vede treaba că la Râmnic doar ,,Turnătoria” mai merge…
Şi printr-o nefericită legătură, această dispariţie se leagă de numele noului ministru al Tineretului şi Sportului, Plăcinta de Focşani. Prin numirea ei în această funcţie, s-a dovedit că ministerul Tineretului şi Sportului îşi merită pe deplin numele. E o permanentă ,,mişcare” şi o permanentă ,,tinereţe” pe-acolo. Se practică sporturile de ,,scenă”, dar pentru că nu a făcut suficientă ,,încălzire”, Ridzi s-a accidentat şi s-a lovit cu capul de o pârdalnică de scenă supraevaluată şi cumpărată de două ori…După ce s-a scuturat de praf, a vrut să pară că e OK, dar ,,medicii” din Parlament au zis că e mai bine să iasă pe margine şi să i se facă nişte ,,investigaţii” mai amănunţite. Aşa…preventiv. Până se va lămuri cât de gravă e ,,lovitura”, în teren a intrat repede Plăcinta de Focşani. Spre deosebire de Ridzi, Plăcintă a avut grijă să-şi facă dinainte încălzirea. A făcut ,,sprinturi” electorale şi a aruncat cu ,,greutăţi” de milioane de euro. Datorită eforturilor sale, partidul portocaliu a acumulat puncte bune în ,,clasamentul general”, aşa că a găsit de cuviinţă că ea merită să fie câştigătoarea ,,loteriei vizelor” pentru tineret şi sport. Se dovedeşte încă o dată care este principiul după care se fac numirile în funcţii publice în Guvern, oricare ar fi el: acela al recunoştinţei pentru sponsorizările generoase din campanie şi nu cel al competenţei demonstrate într-un anumit domeniu. Cât despre doamna Plăcintă, noi râmnicenii nu avem cuvinte prea academice despre ea, pentru că după ce ne-a luat şi ultimul simbol industrial al oraşului, Confecţia şi a mutat-o în Focşaniul natal, acum o vedem ştearsă cu totul din peisajul oraşului, prin dărâmare…Este adevărat că nu dumneaei a dărâmat respectiva construcţie. Doar a golit-o de conţinut puţin mai înainte, contribuind indirect la dispariţia definitivă a acelei clădiri şi a tot ce a însemnat ea. În locul ei va răsări un alt gen de construcţie, simbolul capitalismului modern şi sălbatic. Nostalgicii vremurilor trecute, foşti şi actuali angajaţi vor deplânge soarta acelei fabrici, clătinând cu tristeţe din cap amintindu-şi de vremurile ei de glorie. Poate că aceste mişcări generatoare de schimbări se pliază perfect pe sloganul care spune că ,,punem oraşul în mişcare” şi vor face uitată vechea fabrică prin apariţia noii construcţii. Oamenii vor uita dacă ceea ce se va construi în loc le va da de muncă în continuare….
Nu ştiu dacă blestemele foştilor angajaţi ai fabricii, obligaţi să facă acum naveta la Focşani, au ajuns-o pe doamna Plăcintă. Cert e că, dacă acestea au existat, atunci nu şi-au făcut efectul. Ce vremuri, dom’le! Îi ,,urezi” cuiva să-i moară, să-i coacă, să n-aibă parte, să-i facă, să-i dreagă…şi uite cu ce te-alegi! Ăla/aia ajunge ministru. Nu!...E clar! Nici blestemele astea nu mai sunt ce-au fost odată!...Sau poate tocmai noua funcţie să fie parte dintr-o astfel de lucrare necurată care-i va aduce pedeapsa pentru faptele sale?...Va avea şi Plăcintă soarta lui Ridzi până la urmă? Vom vedea!...

Viorel Dodan
07.08.2009

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu