Comentariul săptămânii 15.10-22.10.2008

Dedic acest comentariu, memoriei celei care a fost pentru noi, la vremuri de restrişte, reazem şi alinare a durerilor noastre, moneda naţională.
Să începem, zic, acest moment cu o rugăciune către ,,tatăl nostru, cel de la BNR”.
Tatăl nostru, carele eşti la BNR,
Sfinţească-se cursul tău,
Vie valuta ta,
Facă-se mare rezerva ta,
Precum pe card, aşa şi-n virament.
Şi ne iartă nouă împrumuturile noastre,
Precum şi noi îi iertăm pe datornicii noştri
Şi nu ne duce pre noi în faliment
Şi ne izbăveşte de fiscul cel rău.
Că a ta este dobânda şi rata,
Acum şi pururea şi în conturile băncilor
Amin!

A trăit vremuri grele când toţi o voiau puternică, dar ea nu mai putea! Toţi o voiau stabilă, dar ea se clătina! A fost siluită de toţi conducătorii acestei ţări… Cu toate astea, prin grija Preafericitului Părinte Guvernator Isărescu, care a vegheat cu credinţă la căpătâiul ei, aceasta a rezistat o vreme. Dar, slăbită şi bolnavă, draga noastră Moneda, a făcut o ,,criză” şi şi-a dat obştescul sfârşit! Mare durere a lăsat în sufletele celor care au iubit-o, au cunoscut-o şi au dorit-o! Viaţa noastră nu mai are preţ fără ea, şi totul este deşertăciune, la mâna păcătosului Euro.
Ne despărţim de ea, de ceea ce a însemnat ea pentru fiecare din noi, cu lacrimi în ochi şi în suflet. Va trăi veşnic în inimile noastre, atât prin numele ei cu multe zero-uri cât şi aşa ciuntită cum a fost până acum..
Criza mondială s-o odihnească în pace!
Veşnica ei pomenire! Pace ţie, Isărescule!

Viorel Dodan
13.10.2008