Comentariul săptămânii 18-24.03.2008

Am asistat deunăzi la un atac furibund al Preşedintelui îndreptat împotriva presei. Presă care, i-a atacat ,,copilul timid” care a scos capul în politică.
Erijându-se într-un vajnic apărător al familiei al cărei cap este, acesta a tunat şi a fulgerat acuzând mass-media de imixtiune în treburile familiei. Personal cred că acest fapt e doar încă un motiv ca El să iasă în faţă. De data asta s-a folosit de un motiv total nepotrivit. Pentru că, dincolo de reacţia aparent firească de părinte, pe care am putea s-o înţelegem, dacă ar fi vrut ca fiica sa să rămână în continuare acelaşi copil timid, ar fi sfătuit-o să nu intre în politică, printre politicieni. Acei politicieni pe care i-a numit ,,zoaie”, tratându-i astfel cu dispreţ. Sau, dacă în inconştienţa vârstei, aceasta nu l-ar fi ascultat, aceasta ar fi trebuit să ştie măcar din văzute şi auzite că politica nu e pentru firi delicate şi nu e precum prezentările de modă. Dacă vrea să facă politică, atunci trebuie să-şi asume şi ,,riscurile” ce le implică aceasta şi să conştientizeze că are de înfruntat atacuri fără menajamente tocmai pentru că e ,,fata lu’ tata”.
Iată cum, din cauza unui copil timid, preşedintele şi-a ieşit din fire, folosind cuvinte dure, numind o anumită parte a presei ,,tonomate cu euro” Şi zău, că aceste cuvinte ,,ne doare”.

Viorel Dodan
17.03.2008